Zoia Ceausescu

TitanGirl · Moderator

O stire din Evenimentul Zilei...
Invinsa de cancer
22 Noiembrie 2006
Oana Dobre

Trupul fiicei cuplului dictatorial a fost depus la Biserica Sf. Elefterie Mic, urmand sa fie incinerat astazi.
Zoia Elena Ceausescu a incetat din viata luni noaptea. In varsta de 57 de ani, fiica Elenei si a lui Nicolae Ceausescu, o fumatoare inraita, suferea de cancer la plamani care nu se mai putea opera.

Cateva rude, putine persoane publice si o mana de nostalgici ai comunismului au fost, ieri dupa-amiaza, la Biserica Sf. Elefterie Mic, unde a fost depus trupul neinsufletit.

Dupa ce fiica lui Nicolae Ceausescu si-a trait ultimii ani intr-o totala discretie, familia a decis ca si ceremoniile funerare sa fie la fel. In biserica, cu ajutorul unor bodyguarzi, accesul necunoscutilor a fost interzis. Langa sicriu a stat, in permanenta, sotul ei, Mircea Opran.
Valentin Ceausescu, ultimul fiu in viata al cuplului Ceausescu, a fost printre primii sositi: „Am vazut-o ultima data ieri si vorbeam cu ea in fiecare zi”. Ceva mai comunicativ a fost Madalin Voicu, sosit impreuna cu Serghei Mizil, ambii facand parte inainte de 1989 din grupul de prieteni al lui Nicu Ceausescu.

„A fost o femeie foarte discreta, foarte cocheta si inteligenta. Avem multe amintiri despre ea. Si-a trait viata in liniste si a ajutat foarte multi oameni, chiar daca nu a vrut sa se stie asta”, a spus Madalin Voicu. El s-a aratat putin dezamagit ca persoanele publice care au cunoscut-o pe Zoia Ceausescu nu au venit sa-si ia ramas bun de la ea.

„Poate nu vor sa le fie asociata imaginea cu familia Ceausescu si de asta nu vor sa vina. Eu nu pot sa-mi neg tineretea si nu aveam cum sa nu vin. Daca ar fi venit toti care au cunoscut-o, ar fi trebuit sa fie aici tot Biroul Executiv al PCR”, ne-a declarat Voicu. Dintre fostii lideri comunisti a venit ieri la biserica doar ex-ministrul Paul Niculescu-Mizil, tatal lui Serghei Mizil.

Copos: „Mi-a parut rau si de ea, si de Nicu”

Printre apropiatii Zoiei Ceausescu care au lipsit ieri se numara si patronul Rapidului, George Copos. „Eu nu am putut sa ajung, dar o sa se duca sotia mea. Am cunoscut-o dupa ‘89 si am ajutat-o mult, dar nu pot sa dau detalii cu ce anume. Am vazut-o ultima data prin ‘92-’93, dar dupa aceea a tinut sotia mea legatura cu ea. Imi pare rau ca viata ei a fost asa de trista. Copiii nu trebuie sa sufere pentru pacatele parintilor. Mi-a parut rau si de ea, si de Nicu”, ne-a declarat Copos.

Avocata Paula Iacob a primit o multime de telefoane de condoleante pentru Zoia. „M-au sunat foarte multe persoane, chiar si oameni cunoscuti. Am primit un telefon chiar si de la un fost detinut politic, care mi-a spus ca i se pare nedrept ce s-a intamplat cu ea dupa ‘89”.
Ceremoniile funerare se vor incheia, miercuri, la Crematoriul „Cenusa”, unde trupul Zoiei Ceausescu va fi incinerat.

Fara scapare

„Nu mai putea fi operata”

Dupa ce a fost internata in Spitalul Universitar din Bucuresti, Zoia Ceausescu a murit acasa, in urma unui cancer generalizat, care s-a extins de la plamani si laringe in zona colorectala.

„Starea ei de sanatate era oscilanta: se simtea cand bine, cand foarte rau. A venit in stare grava la spital, a suferit apoi o complicatie. Era un cancer care nu se mai putea opera”, a declarat medicul Catalin Carstoiu de la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti, care nu a oferit mai multe amanunte. „Dorinta familiei a fost sa nu spunem mai mult de atat”, a precizat acesta. (Mihaela Naftanaila)

Demers

Valentin continua procesele Zoiei

Valentin Ceausescu a anuntat deja ca va prelua demersul juridic initiat de Zoia, prin care cerea instantei sa admita deshumarea parintilor sai, intrucat nu exista dovezi clare ca in locurile in care figureaza scriptic cei doi fosti dictatori sunt inhumate corpurile lor. In prezent, acest dosar se afla la Tribunalul Bucuresti.

Valentin Ceausescu a castigat, luna trecuta, in instanta toate bunurile care i-au apartinut lui, precum si lui Nicu Ceausescu, bunuri confiscate abuziv la Revolutie. Pana in acest moment, potrivit lui Valentin, au fost recuperate 42 de tablouri confiscate in 1989, Muzeul de Arta informand ca restul de cinci nu se afla in custodia sa.

Pacatele parintilor

Opt luni de inchisoare dupa Revolutie

Mai ales in anii de dupa Revolutie, Zoia Ceausescu a preferat sa duca o viata discreta. Voci din anturajul ei sustin ca atitudinea urmasei dictatorilor a fost determinata de soarta pe care a avut-o inca din primele zile ale Revolutie. Pe 24 decembrie 1989, Zoia Ceausescu a fost arestata pentru subminarea economiei de stat, fiind retinuta la o unitate militara din Capitala. A fost eliberata opt luni mai tarziu, pe 18 august 1990.

Potrivit avocatului ei, Haralambie Voicilas, Zoia a aflat despre executia parintilor ei odata cu difuzarea casetei pe postul national, cand soldatii adunati intr-o incapere alaturata au dat televizorul mai tare. Fostul coleg de institut Radu Gologan povestea ca a aflat din intamplare unde a fost retinuta.

„La doua-trei saptamani dupa momentul arestarii ne-a dat telefon comandantul de la unitatea militara unde era inchisa: „La femeia asta vine cineva? Sa-i aduca schimburi si tigari?”. Asa am aflat unde e. Nimanui nu-i pasa de ea. Era o nebunie”, povesteste Radu Gologan. Odata eliberata, Zoia a incercat, insa fara succes, sa revina la Institutul pentru Creatie Stiintifica si Tehnica, unde activase dupa desfiintarea Institutului de Matematica. Pentru ca a fost refuzata, a dat INCREST-ul in judecata si s-a pensionat. (Laurentiu Mihu)

ANONIMAT

Si in „esalonul” doi, si la mana „invizibila” a Tovarasei

Paradoxal, Zoia Ceausescu nu a avut o viata comoda nici cand parintii, Nicolae si Elena, se aflau la conducerea tarii. In ierarhia familiei, atat ea, cat si Valentin au fost mereu pusi in umbra de fratele mai mic, Nicu. Spre deosebire de sora sa, acesta s-a evidentiat prin aventuri amoroase si batai cu militienii pe care si le amintesc prietenii, Madalin Voicu si Serghei Mizil.

In timp ce Zoia era o prezenta discreta in peisaj, dar si o fire dedicata studiului, „Printisorul” - cum era alintat in epoca Nicu Ceausescu - devenise un client fidel al barurilor si hotelurilor. Si, tot spre deosebire de sora sa, Nicu a fost pregatit intens de dictatori pentru preluarea stafetei la momentul potrivit. In acest sens, a si ocupat un post in nomenclatura comunista, ca secretar de partid la Sibiu. Zoia, in schimb, a ramas de-o parte.

Idila cu Petre Roman

Marturiile cunoscutilor contureaza portretul unui personaj bantuit de esecuri in serie, deopotriva profesionale si sentimentale, sursa fiind mereu aceeasi, Tovarasa Elena Ceausescu.

Primele dezamagiri amoroase Zoia le-ar fi trait in timpul liceului. Povestea de dragoste dintre ea si Petre Roman - si el copil de demnitar comunist - a fost curmata rapid din ordinul Elenei Ceausescu. Potrivit ex-colonelului de securitate Dumitru Burlan, insarcinat cu supravegherea „primilor copii in stat”, Zoia ar fi fost chiar surprinsa de Tovarasa „giugiulindu-se cu Petrica”.

Relatia s-a destramat cand el a fost trimis la studii in Franta. Ieri, fostul premier a negat idila cu Zoia Ceausescu sustinand in schimb ca a intalnito la o nunta unde au povestit „ceva mai mult”. A urmat o scurta idila cu medicul clujean Dan Vincze. Acesta nu a fost agreat de cuplul dictatorial intrucat era maghiar.

In cele din urma, „printesa” clanului Ceausescu s-a casatorit, in anii ‘80, cu inginerul sibian Mircea Oprean, profesor la Politehnica din Bucuresti.

„Fugarita” de Tovarasa de la Institutul de Matematica

Nici profesional, lucrurile nu s-au aranjat mai bine pentru Zoia. Printre amici trecea drept „un om normal, cu care sa iesi la bere”, isi aminteste un fost coleg, Radu Gologan. Dupa absolvire, Zoia s-a angajat la Institutul de Matematica, desi fusese repartizata ca asistent la facultatea de profil. Suparata foc pe aspiratiile fiicei, Elena Ceausescu a pocnit din degete, iar institutul s-a desfiintat.

Cercetatorii, inclusiv Zoia, s-au raspandit in diverse locuri.Fostul premier Petre Roman spune ca Zoia Ceausescu a fost „o fata inteligenta si nemultumita de cum se traia in Romania in anii in care parintii ei erau la putere (...) si si-a manifestat deseori independenta fata de acestia”. (Laurentiu Mihu)